Statutul PIN

Capitolul 1. IDENTITATEA PARTIDULUI

Art. 1. Forma și organizarea

• „PARTIDUL INTEGRITǍȚII NAȚIONALE” este partid politic al cetățenilor români cu drept de vot, care participă, în mod liber, la formarea și exercitarea voinței lor politice.
• „PARTIDUL INTEGRITǍȚII NAȚIONALE” este persoană juridică de drept public, organizat, atât la nivel național cât și local, în conformitate cu prevederile Constituției României şi ale Legii partidelor politice nr. 14/2003.
• Partidul  urmărește numai obiective politice și militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.

Art. 2. Denumirea, semnul electoral și reprezentarea grafică

• Denumirea integrală a partidului este „PARTIDUL INTEGRITǍȚII NAȚIONALE”.
• Denumirea prescurtată a partidului este “PIN”.
• Semnul permanent al partidului este un dreptunghi, având în centru scris cuvântul ”PIN”, în culoarea albastră.
• Forma grafică alb/negru și color a semnului permanent este redată în Anexa 1, parte integrantă a prezentului Statut.
• Denumirea integrală și semnul permanent vor fi folosite pe documentele oficiale, liste electorale precum și orice documente de participare în alegeri la nivel local sau național.
• Documentele emise de organizațiile teritoriale și alte structuri organizatorice ale partidului vor conține denumirea integrală a partidului urmată de denumirea organizației teritoriale sau a structurii organizatorice emitente.
• Pentru activitatea curenta a partidului sau a structurilor interne, Biroul Executiv Național va putea decide folosirea și a altor prescurtări, semne sau sloganuri, cu respectarea legislației în vigoare.
• Folosirea, în activitatea curentă, a unor prescurtări, semne sau sloganuri, conform alin. (7) anterior, nu constituie modificări de Statut și nu necesită înregistrarea în Registrul Partidelor Politice.
• Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent vor putea fi modificate prin decizia Biroului Executiv Național, cu cel mult 6 (șase) luni înainte de alegeri electorale.
• Modificarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate sau a semnului permanent constituie modificări de Statut și vor fi făcute cu respectarea prezentului Statut și a Legii partidelor politice nr. 14/2003. Noile denumiri sau semne vor deveni aplicabile și vor putea fi folosite numai după înregistrarea lor în Registrul Partidelor Politice.

Art. 3. Sediul partidului

• Sediul central al Partidului  este în București, Strada Morilor, nr. 6, Sector 3.
• Sediul central al Partidului  poate fi schimbat prin decizia Biroului Executiv Național, cu respectarea prezentului Statut și a Legii partidelor politice nr. 14/2003.
• Schimbarea sediului central al partidului constituie modificare de Statut și va fi înregistrată în Registrul Partidelor Politice, în condițiile Legii Partidelor Politice nr. 14/2003.

Capitolul 2. SCOPUL, ORIENTAREA POLITICĂ ȘI OBIECTIVELE PARTIDULUI

Art. 4. Scopurile Partidului

• Partidul  are ca scop asocierea cu caracter politic a cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție.
• Partidul  are ca scop conectarea societății civile la deciziile politice, pentru dezvoltarea României pe baze, principii şi relații sociale echitabile, promovarea meritocrației, a competenței şi a coeziunii sociale.
• Pe plan intern, Partidul are ca scop respectarea legii fără discriminare.
• Pe plan electoral, Partidul  contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și stimulează participarea cetățenilor la viață politica, exprimarea opiniei și participarea la alegerile electorale organizate potrivit legii.
• Pe plan administrativ, Partidul  are ca scop eficientizarea administrației publice, promovarea concurenței și a promovării pe principii transparente, în scopul asigurării șanselor egale de accedere în instituții tuturor cetățenilor.
• Pe plan economic, Partidul  are ca scop creșterea independenței economice a cetățenilor, a nivelului de trai și a calității vieții.
• Pe plan social, Partidul  are ca scop ridicarea gradului de educare a tineretului în scopul creșterii competenței și a asigurării unor categorii profesionale viitoare, în acord cu realitățile și nevoile sociale, a valorificării experienței profesionale și a moștenirii culturale aparținând poporului.
• Pe plan internațional, Partidul  are ca scop creșterea importanței României și a ridicării nivelului de reprezentare, în scopul echilibrării politicii economice, a participării României la proiecte externe în condiții de egalitate cu statele avansate economic și politic.

Art. 5. Orientarea politică

• În acțiunea sa politică, Partidul  susține drepturile şi libertățile fundamentale ale omului.
• Orientarea politica a partidului  este de centru-dreapta, pe baza tradiției liberal-creștine.
• Partidul  promovează modelul de organizare a unei societăți democratice şi împărtășește valorile şi principiile liberalismului şi libertatea individuală, statul de drept, valorile familiei tradiționale, drepturile naturale şi egalitatea tuturor cetățenilor.
• Partidul  promovează valorile, interesele naționale și pluralismul politic.
• Partidul  respinge în totalitate ideologiile extremiste şi apără valorile democratice.
• Partidul sprijină politica externă a României orientată spre consolidarea poziției în structurile euro-atlantice.

Art. 6. Obiectivele Partidului

• Partidul  urmărește numai obiective politice.
• Partidul  promovează și susține apărarea integrității teritoriale a României.
• Partidul  promovează organizarea administrației publice pe principiile meritocrației și ale competenței.
• Partidul  militează pentru creșterea calității vieții oamenilor și asigurarea unei competiții economice echitabile prin:
  • Depolitizarea și transparentizarea administrației publice;
  • Integrarea în actul de guvernare a specialiștilor și elitelor recunoscute la nivel socialși economic;
  • Valorificarea și conservarea eficientă a resurselor și eliminarea risipei;
  • Asigurarea independenței justiției, eficientizarea proceselor juridice și respectarea legii;
  • Asigurarea protecției sociale pe principii etice și legale, respectarea principiului contributivitǎṭii;
  • Dezvoltarea sistemului sanitar public care să asigure garantarea  actului medical oricărui cetățean, respectarea drepturilor pacienților prin folosirea eficientă a resurselor;
  • Dezvoltarea socio – economică durabilă ce respectă şi valorifică protecția mediului înconjurător şi sănătatea populației, în concordanță cu tratatele internaționale la care România este parte;
  • Consolidarea și apărarea culturii și tradițiilor românești;
  • Susținerea intereselor tuturor românilor de pretutindeni.

CAPITOLUL 3. MEMBRI PARTIDULUI

Art. 7. Dispoziții generale

• Pot fi membri ai partidului cetățenii români care au împlinit 18 ani și au drept de vot.
• Cetățenii Uniunii Europene care nu dețin cetățenia română dar au domiciliul în România pot dobândi calitatea de membri ai partidului în condițiile legii.
• Nu pot face parte din partid persoanele cărora le este interzisă asocierea politică sau participarea la activități politice, prin lege, hotărâre judecătorească sau altă decizie a unei autorități de stat.
• Un cetățean român nu poate face parte, în același timp, din două sau mai multe partide politice.
• La înscrierea în Partidul PIN  orice persoană este obligată să declare, în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
• Înscrierea unei persoane în partid constituie, de drept, demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.
• Înscrierea unui membru al partidului PIN în alt partid, constituie, de drept, demisie din Partidul PIN.
• Membri semnatari ai actelor de înființare a partidului au statutul de “Membri Fondatori” atâta timp cât sunt membri ai partidului. Aceștia formeazǎ „Comitetul Membrilor Fondatori”.
  • Calitatea de membru fondator se pierde ca urmare a demisiei din calitatea de membru al partidului;
  • Reînscrierea în partid, după demisie, nu conduce la redobândirea calității de membru fondator;
  • Redobândirea calității de membru al partidului ca urmare a respingerii, revocării sau anulării unei decizii de excludere din partid a membrului fondator sau retragere a sprijinului politic acordat acestuia conduce la redobândirea calității de membru fondator.
• Membrii Fondatori care au renunțat la exercițiul funcțiilor active în partid devin ”Membri Fondatori Onorifici” putând lua parte la întrunirile de partid și unde pot sǎ își expunǎ opiniile.
• Comitetul Membrilor Fondatori dă aviz în luarea deciziilor esențiale ale partidului și are drept de veto, cu votul a 50% plus 1 dintre membri, dacă este format din minimum 3 membri. În caz de paritate, votul membrului fondator cu cea mai mare funcție în partid va fi decisiv.
• Deciziile esențiale se referă la:
  • modificările de Statut care vizează schimbarea denumirii, a semnului permanent, a siglei, a sediului partidului, a orientării politice;
  • afilierea la alte mișcări politice, participarea la alianțe, fuziuni, divizări sau în cazul dizolvării partidului;
  • desemnarea candidaților pentru funcția de președinte al Partidului PIN; alegerea președintelui partidului, dintre candidații validați sau asupra cărora nu s-a exercitat dreptul de veto, va fi făcută conform procedurii prevăzute în Statut.
• Dreptul Comitetului Membrilor Fondatori de a se opune prin veto modificării statutului sau candidaturilor la funcția de Președinte al partidului trebuie exprimat în 10 zile de la data la care au fost informați în scris.
• Membri Fondatori Onorifici nu au drept de vot în Comitetul Membrilor Fondatori.
• Împotriva Membrilor Fondatori pot fi dispuse sancțiunile prevăzute de art. 11 în aceleași condiții ca și cele pentru sancționarea celorlalți membri, cu condiția confirmării sancțiunilor de către Biroul Executiv Național. Infirmarea, revocarea sau anularea de către Biroul Executiv National a sancțiunilor dispuse împotriva unui membru fondator, conduce la nulitatea sancțiunii și repunerea în drepturi a membrului fondator, cu efect imediat și definitiv.

Art. 8. Dobândirea, transferul, suspendarea și pierderea calității de membru

• Dobândirea calității de membru se face prin cerere de înscriere, aceasta reprezentând acordul privind aderarea la principiile și valorile partidului, respectarea actelor constitutive și organizatorice, a Statutului, Programului Politic, Regulamentelor interne și a legilor în vigoare.
• Procedura de admitere în partid a membrilor se va stabili prin Regulamentul emis de Biroul Executiv Național. Cererile se soluționează de organizațiile locale în care solicitantul urmează să activeze. Până la înființarea organizațiilor locale, cererile se soluționează de organizațiile locale superior ierarhic sau de către Biroul Executiv Național.
• Partidul va constitui un registru și va ține evidența membrilor, informațiile conținute în acesta fiind confidențiale şi neputând fi folosite decât în vederea funcționării legale a partidului în acord cu principiile, scopul și obiectivele acestuia.
• Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot cere înscrierea în organizațiile din străinătate sau în organizațiile locale din România.
• Un membru își desfășoară activitatea într-o singură organizație locală din țară sau din străinătate.
• Membrii partidului pot solicita transferul între organizațiile locale. Cererea de transfer va fi adresată biroului organizație locale în care solicitantul dorește să se transfere. În cazul aprobării transferului, decizia va fi comunicată organizației din care membrul de partid s-a transferat pentru radierea din evidențele acesteia. Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de Arbitraj a filialei în care membrul dorește să se transfere, în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei de respingere. Comisia de Arbitraj se pronunță în termen de 30 de zile de la sesizare, iar decizia sa este definitivă. De la data admiterii cererii sau rămânerii definitive a deciziei Comisiei de Arbitraj, solicitantul devine membru al organizației locale în care s-a transferat.
• Calitatea de membru al Partidului PIN  se suspendă în condițiile suspendării drepturilor electorale, potrivit legii. Pe perioada suspendării acesta nu poate exercita drepturile sale ce decurgeau din calitatea de membru, dar va păstra obligațiile de a respecta îndatoririle membrilor.
• Calitatea de membru mai poate fi suspendată prin decizia Biroului Executiv Național în situațiile în care activitatea membrului de partid contravin legii, statutului, programului politic sau regulamentelor interne ale partidului.
• Membrii de partid nu se pot autosuspenda sau solicita suspendarea din calitatea de membru sau din funcțiile deținute în partid. Solicitarea membrilor de autosuspendare sau de suspendare din calitatea de membru de partid sau din funcțiile deținute în partid echivalează demisiei din partid sau din funcția deținută, caz în care funcția devine vacantă, cu efect imediat putând fi făcute numiri interimare.
• Calitatea de membru al partidului se pierde prin:
  • demisie;
  • excludere;
  • deces;
  • pierderea drepturilor electorale sau interdicția de a desfășura activități politice, precum si în alte cazuri prevăzute expres în statut sau în legile aplicabile.
• Demisia constituie manifestarea de voință unilaterală, definitivă și irevocabilă prin care membrii de partid renunță, cu efect imediat, la calitatea de membru de partid sau la funcțiile deținute în partid. Demisia din calitatea de membru echivalează demisiei și din funcțiile deținute. Demisia din funcțiile deținute nu echivalează cu demisia din partid.
• Demisia nu este supusă niciunei forme de aprobare și nu poate fi cenzurată, condiționată, respinsă, revocată sau anulată, producând efecte din momentul comunicării, prin orice formă scrisă, către organizația de partid din care membrul face parte sau unei organizații ierarhic superioare sau conducerii centrale a partidului.
• Demisia verbală este valabilă doar în cazul în care este exprimată în mod public și urmată de comunicarea acesteia în scris în termen de 48 de ore. Demisia verbală exprimată în mod public, neurmată de comunicarea acesteia în scris către organele de partid in termenul de 48 de ore, poate constitui motiv de excludere din partid sau demitere din funcțiile de partid deținute de membrul demisionar, cu efect imediat și definitiv, prin decizie a organizației teritoriale din care membrul demisionar face parte sau prin decizia Biroului Executiv Național.  Decizia de excludere din partid pe motiv de demisie verbală exprimată în mod public nu poate fi contestată la Comisiile de Arbitraj, membrul exclus pe acest motiv  putând contesta măsura dispusă împotriva sa direct instanțelor de judecată competente.
• Demisia verbală sau în scris, comunicate public, condiționate de atingerea/neatingerea, realizarea/nerealizarea unui obiectiv politic sau sarcină de partid, constituie motiv de excludere din partid sau demitere din funcțiile de partid conform punctului (13) anterior.

Art. 9. Membrii Partidului  PIN  au următoarele drepturi:

• Să participe la ședințele filialei locale al cărei membru este și al organizațiilor interne din care fac parte.
• Să voteze și să fie votat pentru oricare post în partid potrivit procedurilor stabilite prin Regulamentul intern.
• Să propună candidați și să-și depună candidatura pentru alegeri pentru orice funcție de partid sau demnitate publică, în conformitate cu Regulamentul intern al partidului.

Un membru de partid care, anterior înscrierii în partidul PIN, a deținut calitatea de membru sau funcții de demnitate publică dobândite prin intermediul sau susținerea altor partide, nu poate deține funcții interne în partidul PIN  pe o perioadă de 6 (șase) luni de la înscriere, cu excepția cazului în care Biroul Executiv Național acordă derogare în mod expres.

• Să fie informat cu privire la activitatea, deciziile și hotărârile organismelor Partidului.
• Să își prezinte, susțină și supună la vot ideile cu privire la activitățile desfășurate în cadrul organizației în care activează și oricare dintre organizațiile Partidului ale căror hotărâri, proiecte şi activități influențează activitatea sa ca membru.
• Să aibă inițiativă politică și să prezinte organismelor Partidului orice sugestii, reclamații şi comentarii, acestea având obligația de a le dezbate.
• Să participe la ședințele organismelor Partidului în cazul în care vor fi discutate activitățile sau comportamentul său.
• Să formuleze petiții, contestații sau plângeri împotriva actelor prin care îi sunt încălcate drepturile.

Art. 10. Membrii Partidului au următoarele îndatoriri:

• Să respecte statutul, programul politic, regulamentele interne și orice decizii ale Partidului.
• Să nu întreprindă acțiuni în contradicție cu obiectivele politice ale Partidului.
• Să nu prejudicieze, prin luări de poziție publice, interesele legitime ale Partidului şi ale membrilor săi.
• Să asigure confidențialitatea informațiilor cu care au luat contact în activitatea din cadrul sau în legătură cu Partidul, dacǎ acestea au caracter confidențial.
• Să plătească cotizațiile stabilite prin decizii interne sau regulamente.
• Să aibă un comportament moral şi demn în societate.
• Să nu aibă un comportament injurios sau calomniator la adresa altei persoane.
• Să îndeplinească obligațiile care ii revin potrivit statutului și poziției deținute în partid.

Art. 11. Sancțiuni, proceduri de aplicare și contestare

• Pentru neîndeplinirea îndatoririlor membrilor, pot fi aplicate următoarele sancțiuni, potrivit procedurilor stabilite prin prezentul Statut, acestea urmând a fi completate prin regulamente interne:
  • Mustrare verbală (votul de blam);
  • Avertismentul scris;
  • Suspendarea din funcțiile deținute în partid;
  • Retragerea sprijinului politic pentru funcția publică pentru care a beneficiat de susținerea politică a partidului;
  • Suspendarea din calitatea de membru de partid, implicit din funcțiile deținute in partid;
  • Excluderea din partid.
• Mustrarea verbală poate fi făcută cu votul a jumătate plus unu din membrii participanți; aceasta nu poate fi contestată la comisiile de arbitraj sau organe de partid ierarhic superioare;
• Avertismentul scris va fi dispus de conducerea organizației din care face parte membrul sancționat, după ascultarea acestuia și a motivelor sale de apărare. Neprezentarea în scopul ascultării poate constitui situație agravantă și permite dispunerea sancțiunii. Sancțiunea avertismentului nu poate fi contestată la comisiile de arbitraj sau organele ierarhic superioare. Aceasta se consideră ștearsă și își pierde orice efect în termen de 3 luni de la dispunere, cu condiția ca membrul avertizat să nu mai săvârșească o altă faptă sancționabilă.
• Sancțiunile prevăzute de art. 11 lit. c), d), e) si f), pentru membrii cu funcții de conducere în partid sau funcții sau demnități publice la nivel comunal, orășenesc sau municipal, vor fi dispuse de către conducerea organizației județene.
• Sancțiunile prevăzute de art. 11 lit. c), d), e) si f), pentru membrii cu funcții de conducere în partid sau funcții sau demnități publice obținute prin sprijinul partidului, la nivel județean, de sector al Municipiului Bucureşti sau al Municipiului Bucureşti, vor fi dispuse de către Biroul Executiv Național.
• Prorogarea competenței în aplicare de sancțiuni:

Orice sancțiune care poate fi dispusă de organele de conducere, prevăzute la art. 11 alin. (1), poate fi dispusă și de organele de conducere ierarhic superioare, deciziile de sancționare fiind comunicate organizațiilor din care membrul sancționat face parte. Deciziile emise prin prorogare de competență produc aceleași efecte ca și deciziile emise de organele prevăzute de art. 11, alin (1) și vor fi contestate la organizația din care membrul sancționat face parte sau la organizația care a dispus sancționarea. Soluționarea contestației împotriva deciziilor de sancționare prin prorogare de competență, va fi făcută doar de comisia de arbitraj corespunzătoare nivelului organului de conducere care a emis decizia de sancționare. Comisia de arbitraj la nivelul organizației din care face parte membrul sancționat nu are competența necesară soluționării contestațiilor împotriva deciziilor emise de organele ierarhic superioare, astfel de contestații fiind înaintate spre soluționări comisiei de arbitraj superioare competente.

• Pentru neplata cotizației timp de 6 luni consecutive, se dă un avertisment scris, cu termen de plata de 30 de zile. Dacă, în termenul precizat, membrul de partid avertizat nu își îndeplinește obligația de plată a cotizației restante, se suspendă de drept calitatea de membru și din funcțiile deținute în partid. Suspendarea se constată de către conducerea organizației locale în prima ședință după împlinirea termenului de plată. Achitarea cotizației restante în termen de 10 (zece) zile de la suspendarea din funcție obligă conducerea organizației locale să constate încetarea suspendării în prima ședință ulterioară achitării, când se constată și reluarea calității de membru cu drepturi depline și a funcțiilor anterior deținute, cu excepția funcțiilor pentru care, între timp, s-au efectuat numiri sau alegeri, interimare sau definitive.
• Menținerea suspendării din calitatea de membru pe o perioadă mai mare de un an, din orice motive imputabile membrului de partid suspendat, poate constitui motiv de excludere din partid potrivit art. 11, alin (4) și (5).
• Contestațiile împotriva deciziilor de sancționare și competența de soluționare:
  • Orice membru prejudiciat prin acte sau decizii ale organelor de partid, poate să formuleze contestație împotriva deciziei pe procedura interna prevăzută în prezentul Statut sau astfel cum va fi stabilită prin Regulamentele interne.
  • Procedura internă poate dura cel mult 90 de zile de la înregistrarea contestației la structura partidului care a aplicat sancțiunea sau la comisia de etică și arbitraj de la nivelul structurii de partid care a aplicat sancțiunea.
  • Termenul de contestare este de 10 zile de la comunicarea deciziei de sancționare. Competența soluționării plângerilor și contestațiilor aparține organelor și comisiei de etică și arbitraj de la nivelul organului emitent al deciziei, conform prezentului Statut sau astfel cum va fi stabilit prin Regulamentele interne.
  • Comisia de arbitraj va stabili un termen de audiere care nu poate fi mai mare de 15 zile de la înregistrarea contestației.
  • La termenul de audiere, contestatorul poate solicita o singură amânare de cel mult 15 zile pentru pregătirea apărării. La termenul de audiere stabilit sau amânat Comisia va stabili probele care urmează a fi administrate și va stabili termenul de administrare probe. Dacă sunt motive care împiedică administrarea de probe, Comisia va putea amâna o singură dată termenul de administrare probe.
  • După administrarea probelor sau constatarea imposibilității administrării acestora, Comisia va închide dezbaterile urmând să emită o decizie în termen de cel mult 10 zile de la termenul de administrare a probelor.
  • Contestatorul va putea formula plângere împotriva deciziei de soluționare a contestației la instanța de judecata competentă, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia. Nesoluționarea contestației de către Comisie, din orice motiv, în termen de cel mult 90 de zile de la înregistrarea contestației, închide procedura jurisdicțională internă fără soluție iar contestatorul se va putea adresa, cu plângere, la instanțele de judecată competente. Termenul de 30 de zile de formulare a plângerii este calculat de la expirarea termenului de 90 de zile aferent procedurii interne.

Capitolul 4. ORGANIZAREA PARTIDULUI LA NIVEL TERITORIAL

SECȚIUNEA I

DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND ORGANIZAȚIILE TERITORIALE

Art. 12. Generalități

• Prezentele dispoziții generale se aplică tuturor organizațiilor teritoriale cu excepția situației în care există prevederi exprese în partea specială aplicabile fiecărei organizații teritoriale.
• În caz de contradicție între prevederile generale și prevederile speciale se aplică prevederile speciale.
• Partidul PIN  este organizat şi funcționează după criteriul administrativ-teritorial.

Art. 13. Organizațiile teritoriale ale partidului

• Structurile teritoriale vor putea deține patrimoniu propriu, deschide conturi, asuma drepturi şi obligații față de terți, încheia contracte dar numai în limita delegării exprese în acest sens, decise de către Biroul Executiv Național şi conform procedurilor prevăzute în delegare. Delegarea va putea fi diferită de la o filială la alta.
• Structurile teritoriale ale partidului sunt:
  • Organizația locală la nivel de comune, orașe și municipii, din țară sau din străinătate;
  • Filiala județeană sau de sector al Municipiului Bucureşti;
  • Organizația Municipiului Bucureşti  – la nivelul Municipiului Bucureşti.
• Subordonarea ierarhică a structurilor teritoriale este următoarea:
  • Organizația locală la nivel de comună, oraș sau municipiu se subordonează direct filialei județene;
  • Filialele județene și cele de sector al Municipiului Bucureşti se subordonează organelor centrale ale partidului;
  • Organizația Municipiului Bucureşti se subordonează organelor centrale ale partidului.

Art. 14. Înființarea organizațiilor teritoriale

• Organizațiile teritoriale se constituie la cererea a 7 (șapte) membri înscriși în partid sau reprezentanți ai unor organizații teritoriale, conform procedurilor prevăzute în prezenta secțiune precum și în secțiunea II – partea specială.
• Membri care au solicitat înființarea organizației teritoriale vor constitui Biroul Organizației Locale cu titlu interimar, astfel cum se va stabili prin decizia de înființare a organizației teritoriale.
• În termen de 90 de zile de la atingerea unui număr minim de 20 de membri, Biroul Interimar al Organizației teritoriale va organiza alegeri în Adunarea Generală a Organizației Teritoriale.
• Activitatea organizației teritoriale se suspendă de drept atunci când numărul membrilor săi scade sub 10 membri pe o perioadă de mai mult de 3 (trei) luni.
• Organizația teritorială poate fi desființată dacǎ suspendarea activității durează mai mult de 6 (șase) luni fără a fi completat numărul minim de membri.
• Constatarea suspendării activității respectiv desființarea organizației teritoriale se face prin decizia organizației care are competența înființării organizației teritoriale suspendate sau desființate.

Art. 15 Structura organizației teritoriale

• Structura organizațiilor teritoriale și conducerea acestora se asigură prin:
  • Adunarea Generală;
  • Biroul organizației teritoriale;
  • Președinte;
  • Vicepreședinți;
  • Comisia de Etică și Arbitraj;
  • Cenzor.

Art. 16. Adunarea Generală a organizației teritoriale

• Adunarea Generală este organul de conducere suprem al organizației teritoriale şi este constituită din totalitatea membrilor acesteia.
• Adunarea Generală a organizației teritoriale se întrunește ordinar la cel puțin odată pe an şi extraordinar oricând se convoacă statutar între adunările generale ordinare.
• Adunarea Generală a organizației teritoriale se convoacă prin decizie a Biroului organizației teritoriale sau a Președintelui organizației teritoriale sau la cererea unei treimi din membri organizației teritoriale, sau prin decizia Biroului Filialei Județene, sau prin decizia Biroului Național.
• Adunarea Generală a organizației teritoriale este valabil constituită cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot. Dacă la prima convocare nu s-a reușit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot, se va efectua o a doua convocare care va adopta decizii cu votul a 50% plus 1 din numărul membrilor prezenți.

Art. 17 Adunarea Generală a organizației teritoriale are următoarele atribuții:

• Stabilește strategia politică la nivelul sǎu de organizare (local sau județean), în acord cu strategia politică a organizației ierarhic superioare şi cu strategia politică națională.
• Alege şi revocă, prin vot secret, Biroul organizației teritoriale, Președintele şi Vicepreședinții organizației teritoriale, Comisia Locală de Arbitraj și Cenzorul organizației teritoriale.
• Propune candidații pentru alegerile locale la nivelul său de organizare (comună, oraș, municipiu de județ, sector al Municipiului Bucureşti).
• Orice alte atribuții date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.

Art. 18. Biroul executiv al organizației teritoriale

• Biroul organizației teritoriale este organul executiv.
• Biroul organizației teritoriale este compus din 5 – 10 membri, numărul de membri fiind stabilit de Adunarea Generală a organizației teritoriale.
• Președintele şi Vicepreședinții sunt membri de drept ai Biroului executiv .
• Mandatul membrilor Biroului executiv al organizației teritoriale este de cel mult 4 ani.
• Ședințele Biroului organizației teritoriale sunt convocate de Președintele organizației teritoriale sau de cel puțin o treime din numărul membrilor Biroului organizației teritoriale.
• Ședințele Biroului executiv sunt valabil desfășurate cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor. Dacă la prima convocare nu s-a reușit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului, se va efectua o a doua convocare la care deciziile se vor lua cu votul a 50% plus 1 din numărul membrilor prezenți.

Art. 19. Biroul executiv al organizației teritoriale are următoarele atribuții:

• Conduce filiala locală în intervalul dintre Adunările Generale.
• Convoacă Adunarea Generală și organizează desfășurarea acesteia.
• Aprobă sau respinge cererile de înscriere în partid sau de transfer care îi sunt adresate, conform art. 8-10 din prezentul statut.
• Acordă sprijinul politic pentru ca un membru al filialei locale să obțină o funcție publică la nivel local.
• Dispune sancțiuni pentru membrii filialei locale, în urma sesizărilor membrilor sau a unor terți, în cazurile în care sancționarea acestora nu este dată în competența altui organ sau organizație internă.
• Aprobă bugetul filialei locale de venituri şi cheltuieli şi hotărăște asupra execuției acestuia.
• Gestionează resursele financiare și materiale ale filialei locale prin angajarea, lichidarea, ordonarea și plata cheltuielilor, în baza semnăturii președintelui sau a responsabilului financiar, ca urmare a deciziei luate în cadrul ședințelor sale.
• Dispune înlocuirea membrilor cărora le-au încetat funcțiile de conducere, arbitraj sau control, putând dispune numirea de interimari.
• În cazul suspendării unui membru care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei locale, numește un interimar pe perioada suspendării sau până la primele alegeri.
• Orice alte atribuții date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 20. Președintele organizației teritoriale

• Președintele organizației teritoriale este desemnat la constituirea filialei, ca interimar până la primele alegeri în Adunarea Generală.
• Președintele organizației teritoriale este ales pentru un mandat de 4 ani.
• Președintele organizației teritoriale este membru de drept în Biroul executiv al organizației teritoriale.

Art. 21. Președintele organizației teritoriale are următoarele atribuții:

• Conduce și reprezintă organizația teritorială în relația cu terții și autoritățile publice.
• Coordonează activitatea organizației teritoriale, convoacă și conduce ședințele Biroului executiv.
• Reprezintă organizația teritorială în ședințele ținute la nivelurile ierarhic superioare.
• Prin semnătura sa (sau a responsabilului financiar, daca Biroul decide astfel) dispune angajarea, ordonarea și plata cheltuielilor filialei;
• Numește și înlocuiește membrii interimari ai Biroului executiv.
• Desemnează reprezentanții organizației teritoriale în Adunarea Generală a organizației teritoriale ierarhic superioare sau la Congresul partidului de la nivel Național;
• Constituie Organizațiile Secțiilor de Votare (OSV), ca subdiviziuni funcționale fără individualitate statutară, pentru fiecare zonă teritorială corespunzătoare unei secții de votare.
• OSV-urile vor avea ca indicativ numărul secției de votare căreia îi corespunde.
• Desemnează un coordonator și un supleant pentru fiecare OSV pentru transmiterea în teren a mesajelor partidului.
• Coordonatorul, respectiv supleantul, vor fi desemnați cu prioritate în ordinea menționată, ca  reprezentanți ai partidului în birourile secțiilor de votare constituite cu ocazia alegerilor.

Art. 22. Vicepreședinții organizației teritoriale

• O organizație teritoriala poate avea un număr de 1 – 6 vicepreședinți, în funcție de numărul membrilor organizației locale și de decizia Adunării Generale a organizației teritoriale.
• Vicepreședinții Filialei Locale sunt aleși de Adunarea Generală a Filialei Locale, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
• Vicepreședinții organizației teritoriale sunt membri de drept ai Biroului executiv al organizației teritoriale.

Art. 23. Vicepreședinții Filialei Locale au următoarele atribuții:

• Îndeplinesc atribuții specifice stabilite de Adunarea Generală a organizației teritoriale sau de Biroul executiv.
• Pot prelua, prin mandat acordat de Președintele organizației teritoriale, oricare dintre atribuțiile Președintelui stabilite în art. 21.
• Coordonează departamentele date în sarcina lor prin decizia Președintelui organizației teritoriale sau prin decizia Biroului executiv al organizației teritoriale.

Art. 24. Comisia de Etică și Arbitraj a organizației teritoriale

• Organizațiile teritoriale pot constitui Comisii Locale de Etică și Arbitraj, compuse din 3 membri, aleși de Adunarea Generală a organizației teritoriale, pentru un mandat de cel mult 4 ani. La un număr de peste 50 de membri ai organizației teritoriale, Biroul executiv al organizației poate desemna mai mulți membri ai Comisiei Locale de Etica și Arbitraj până la următoarea Adunare Generală.
• Până la constituirea Comisiei de Etică și Arbitraj atribuțiile acesteia vor fi exercitate de comisia existentă la nivelul ierarhic superior iar, în lipsa acesteia, de comisia existentă de la nivel național.
• Comisia de Etică și Arbitraj se organizează și funcționează în baza prezentului statut şi a Regulamentelor interne.
• Comisia Locală de Etică Arbitraj are următoarele atribuții:
  • soluționează diferendele între membrii filialei locale și cele dintre organele de conducere ale organizației teritoriale și membrii săi.
  • soluționează contestațiile împotriva sancțiunilor dispuse de Biroul organizației teritoriale.
  • dă avize și îndrumări în probleme interne de partid, interpretează și lămurește prevederile statutului în acord cu actele constitutive și legile în vigoare.

Art. 25. Secretarul organizației teritoriale

• Prin dispoziția Președintelui organizației teritoriale se poate desemna un Secretar al organizației teritoriale.
• În funcție de volumul de activitate, secretarul filialei locale poate fi remunerat conform deciziei Biroului executiv al  organizației teritoriale.
• Secretarul organizației teritoriale va îndeplini sarcinile administrative necesare funcționării filialei.

Art. 26. Cenzorul organizației teritoriale

• Cenzorul organizației teritoriale este desemnat prin decizia de înființare a organizației teritoriale până la prima Adunare Generală a organizației teritoriale, mandatul fiind de cel mult 4 ani.
• Cenzorul organizației teritoriale nu poate cumula aceasta funcție cu orice altă funcție în Biroului organizației teritoriale sau al Comisiei de Etică și Arbitraj al organizației teritoriale. Cenzorul unei organizații teritoriale poate cumula această funcție cu orice funcție deținută la nivelul unei organizații teritoriale ierarhic superioare.
• Cenzorul are atribuții de verificare a activității financiare a filialei locale şi a modului de gestionare a patrimoniului acesteia.

SECȚIUNEA II

DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND ORGANIZAȚIILE TERITORIALE

Art. 27. Organizațiile locale din țarǎ sau strǎinǎtate

• Organizațiile locale vor avea structura și vor funcționa conform prevederilor Secțiunii I – Dispoziții Generale ale Organizațiilor Teritoriale, din prezentul Statut, care se completează cu prezentele dispoziții speciale.
• În caz de conflict între dispozițiile generale și dispozițiile speciale aplicabile unei organizații locale, se aplică dispozițiile speciale.
• Organizațiile locale sunt organizate la nivel de Unități Administrativ Teritoriale (UAT-uri), respectiv: comune, orașe sau municipii din țară.
• Organizațiile locale din străinătate se înființează la nivel de localitate din străinătate în funcție de forma de organizare administrativ teritorială a statului respectiv, care să corespundă comunei orașului sau municipiului din forma de organizare administrativ teritorială a României.
• Organizațiile locale se înființează la solicitarea a cel puțin 7 membri, care vor constitui și Biroul Interimar.
• Decizia de înființare a unei organizații locale la nivel de comune, orașe sau municipii din țară se ia de către Biroul Filialei Județene sau, în lipsa acestuia, de către Biroul Executiv Național.
• Decizia de înființare a organizației locale din străinătate se ia de către Biroului Executiv Național;
• Denumirea organizației locale va fi formată din cuvintele „Organizația Locală” urmată de denumirea comunei sau a orașului sau a municipiului din țară sau localității din străinătate în care organizația locală este constituită.
• La nivelul unei comune, oraș, municipiu din țară sau localitate din străinătate se poate înființa o singură organizație locală.

Art. 28. Filialele județene și de sector al Municipiului București

• Filiala Județeană se constituie din totalitatea filialelor locale înființate de pe raza județului.
• La nivel de sector al Municipiului București se înființează și funcționează o singură filială.
• În cazul județelor cu mai multe municipii, Filiala județeană se va înființa în municipiul reședință de județ.
• În cazul județului Ilfov Filiala se va înființa în București.
• Prevederile Secțiunii I – Dispoziții Generale ale Organizațiilor Teritoriale, din prezentul Statut, se aplică Filialelor Județene și de sector al Municipiului București și se completează cu prezentele dispoziții speciale.
• În caz de conflict între dispozițiile generale și dispozițiile speciale aplicabile unei Filiale Județene și de Sector al Municipiului București, se aplica dispozițiile speciale.
• Filiala Județeană se constituie la inițiativa a minim 7 (șapte) membri de partid din care:
• cel puțin un membru să facă parte din organizația locală a municipiului reședință de județ;
• cel puțin doi membri să facă parte din două organizații locale distincte înființate în respectivul județ.
• Decizia de înființare a filialei județene și a celor de sector al Municipiului Bucureşti se dau de către Biroului Executiv Național.

Art. 29. Adunarea Generală a Filialei Județene are următoarele atribuții:

• Stabilește strategia politică a filialei la nivelul său de organizare în acord cu strategia națională a partidului.
• Alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Filialei, Președintele şi Vicepreședinții, Comisia de Arbitraj şi Comisia de Cenzori.
• Alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaților filialei la Congresul partidului.
• Desemnează candidații pentru alegerile la nivelul de organizare al filialei, precum şi candidații la alegerile de la nivel local acolo unde nu există filială locală.
• Desemnează candidații pentru alegerile parlamentare pentru funcțiile de deputat şi senator în colegiul de care aparține.
• Desemnează candidații organizației pentru funcții în cadrul administrației publice la nivelul sǎu de organizare, precum şi candidații pentru funcții locale în circumscripțiile unde nu există filială locală;
• Adopta hotărâri, în limita competențelor sale, pentru realizarea Programului Politic al PIN.
• Orice alte atribuții date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 30. Filialele zonale sau la nivel de țarǎ din strǎinǎtate

• La nivel de zonă din străinătate sau țară în care există mai multe organizații locale se poate înființa o filială zonală sau la nivel de țară pe procedura prevăzută filialelor județene (art. 28 anterior).
• În cazul în care nu există mai multe organizații locale, se poate înființa o organizație zonală sau la nivel de țară care să acopere mai multe localități sau întreg teritoriul unei țări.
• Prevederile Secțiunii I – Dispoziții Generale ale Organizațiilor Teritoriale, din prezentul Statut, se aplică și Filialelor din Străinătate și se completează cu dispozițiile art. 28, 29 și ale prezentului articol.
• În caz de conflict între dispozițiile generale și dispozițiile speciale aplicabile unei Filiale Județene și de Sector al Municipiului București se aplica dispozițiile speciale.
• Filiala zonală sau la nivel de țară din străinătate, se constituie la inițiativa a minim 7 (șapte) membri de partid care vor forma Biroul Filialei Zonale sau de țară.
• Decizia de înființare a filialei zonale sau de țară din străinătate se dă de către Biroului Executiv Național.

Art. 31. Organizația Diaspora

• Organizația Diaspora se constituie din totalitatea filialelor zonale sau la nivel de țară constituite în străinătate.
• Organizația Diaspora se constituie prin decizia Biroului Executiv Național.
• Organizația Diaspora se organizează distinct, cu structură, sub-structură și organisme de conducere corespunzătoare unei filiale județene.
• Adunarea Generală a Organizației Diaspora este formată din Președinții si Vicepreședinții tuturor filialelor și organizațiilor locale constituite în străinătate.
• Participarea la lucrările Adunărilor Generale poate fi personală sau prin delegați.

Art. 32. Organizația Municipiului București

• Organizația Bucureşti se constituie din totalitatea filialelor de sector ale Municipiului Bucureşti,  reprezentate în Adunarea Generala a Organizației Bucureşti de președinții filialelor de sector.
• Organizația Bucureşti se constituie prin decizia Biroului Executiv Național.
• Organizația București se organizează distinct, cu structură, sub-structură și organisme de conducere corespunzătoare unei filiale județene.
• Adunarea Generală a Organizației Municipiului Bucureşti este formată din Președinții si Vicepreședinții tuturor filialelor de sector din Bucureşti.
• Participarea la lucrările Adunărilor Generale poate fi personală sau prin delegați.

Art. 33. Comisia de eticǎ și arbitraj a filialei

• Comisia de Etică și Arbitraj la nivel de filiala se organizează și funcționează conform art. 24 din Statut, cu completările prezentului articol. În caz de divergență între prevederile art. 24 și prezentul articol se aplică dispozițiile prezentului articol.
• Comisia de Etică și Arbitraj a filialei este constituită din 3 membri aleși de Adunarea Generala a Filialei Județene, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
• În plus față de dispozițiile art. 24, Comisia de Etică și Arbitraj a filialei soluționează conflictele apărute între organizațiile locale din subordinea sa sau între membrii din diferite organizații locale din subordinea sa.
• Hotărârile Comisiei de Etică și Arbitraj a filialei pot fi atacate doar la Comisia Națională de Arbitraj.

Art. 34. Comisia de cenzori ai filialei

• Comisia de Cenzori a Filialei se înființează si funcționează conform art. 26, cu excepția prevederilor exprese din cuprinsul prezentului articol.
• Comisia de Cenzori a Filialei este constituită din 3 membri și este aleasă de Adunarea Generală a Filialei pentru un mandat de cel mult 4 ani.
• Membrii Comisiei de Cenzori a Filialei nu pot fi membri ai Biroului Filialei sau ai Comisiei Județene de Arbitraj.
• Comisia de Cenzori a Filialei verifică activitatea financiară curentă a filialei și gestionarea patrimoniului acesteia.
• Comisia de Cenzori a Filialei are drept de control asupra Comisiilor de cenzori sau cenzorilor organizațiilor teritoriale din subordinea filialei.

CAPITOLUL 5. ORGANIZAREA PARTIDULUI LA NIVEL CENTRAL

Art. 35. Organele centrale de conducere, arbitraj și control ale partidului sunt:

• Congresul.
• Consiliul Politic Național.
• Biroului Executiv Național.
• Președintele.
• Vicepreședinții.
• Secretarul General.
• Comisia Națională de Etică și Arbitraj.
• Comisia Națională de Cenzori.

Art. 36. Congresul

• Congresul este organul suprem de decizie al  partidului.
• Congresul se întrunește cel puțin o dată la 4 ani.
• Congresul cuprinde delegați ai tuturor filialelor județene și de sector al Municipiului Bucureşti, ai organizațiilor locale, organizației Municipiului Bucureşti și Organizației Diaspora precum și următori membri de drept: Președintele, Vicepreședinții și Secretarul General ai partidului, membri Biroului Executiv Național, ai Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj precum și membri Comisiei Naționale de Cenzori.
• Congresul se convoacă prin decizie a Biroului Executiv Național sau la cererile unei treimi dintre Filialele partidului, exprimate prin decizii ale Birourilor Filialelor.
• Numărul reprezentanților fiecărei filiale la Congres este stabilit conform principiului proporționalității numărului de membri, norma de reprezentare fiind stabilită prin decizia Biroului Executiv Național.

Art. 37. Congresul are următoarele atribuții:

• Alege și revocă, prin vot secret: Președintele, Vicepreședinții, Secretarul General al partidului precum și membri Biroului Executiv Național, Comisia Națională de Etică și Arbitraj și ai Comisiei Naționale de Cenzori.
• Stabilește strategia politică la nivel național, regional sau local, strategia astfel stabilită devenind obligatorie conducerilor filialelor sau organizațiilor locale, Organizației Municipiului Bucureşti respectiv Organizației Diaspora.
• Aprobă, în baza raportului consultativ al Consiliului Politic Național, reorganizarea partidului prin divizare, fuziune, absorbție totală sau parțială precum și participarea partidului în alianțe sau coaliții electorale care conduc la modificarea structurii partidului.
• Aprobă încetarea activității și autodizolvarea partidului.
• Primește rapoartele organelor de conducere centrale ale partidului, ale Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj și ale Comisiei Naționale de Cenzori.
• Alege candidatul partidului la președinția României, dintre candidații validați de Consiliul Politic Național.
• Orice alte atribuții date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.

Art. 38. Consiliul Politic Național

• Consiliul Politic Național al partidului este structura de conducere care supraveghează și coordonează activitatea partidului între Congresele partidului.
• Consiliul Politic Național se constituie din membrii Biroului Executiv Național, parlamentarii şi europarlamentarii PIN, președinții organizațiilor interne (Tineret, Seniori, Femei etc.), președinții filialelor județene și de sector al Municipiului Bucureşti, președinții organizațiilor locale din țară sau străinătate, președintele Organizației Diaspora și președintele Organizației București, primarii PIN, liderii de Grup ai consilierilor locali.

În cazul cumulării de către o persoană de funcții de conducere în partid şi de funcții alese (ex.: parlamentar şi președinte de filială), la ședința Consiliul Politic Național va participa şi adjunctul funcției de conducere din partid (ex.: vicepreședintele filialei județene sau alt membru desemnat al biroului filialei județene).

Membrii Comisiei naționale de Arbitraj şi consilierii locali ai partidului pot fi invitați la ședințele Comitetului Politic dar fără drept de vot.

• Consiliul Politic Național se întrunește bianual sau ori de câte ori este necesar la convocarea Președintelui partidului, a majorității Biroului Executiv Național  sau a cel puțin 1/3 din numărul membrilor Consiliul Politic Național.

Ședința Consiliul Politic Național se va putea convoca cu cel puțin 15 zile înainte de data desemnată pentru lucrările ședinței.

• Cvorumul pentru derularea validă a ședințelor Consiliul Politic Național este de 2/3 din numărul membrilor Consiliului Politic Național, hotărârile putând fi adoptate cu votul a 50% plus unu din membri prezenți.
• Dacă la prima convocare nu se atinge cvorumul necesar, la a doua convocare deciziile se iau cu majoritatea de 50 % plus unu din membrii prezenți.

Art. 39. Consiliul Politic Național are următoarele atribuții:

• Adoptă şi modifică statutul și programul politic ale partidului cu avizul Membrilor Fondatori și cu respectarea dreptului de veto al acestora, în condițiile prezentului Statut.
• Hotărăște asupra strategiei electorale, participării la asocierilor în alianțele politice sau electorale pe bază de  protocoale de asociere care nu conduc la modificarea structurii partidului, forma de funcționare și organizarea acestuia fiind păstrată.
• Hotărăște asupra Programului de Guvernare, Programului Legislativ, structura şi reprezentanții partidului în Guvern.
• Stabilește și aprobă protocoale de colaborare cu patronatele, confederațiile sindicale sau alte structuri ale societății civile.
• Aprobă protocoale de colaborare ale partidului pe plan intern şi internațional cu alte partide şi organizații politice sau apolitice.
• Aprobă sau respinge propunerile Biroului Executiv Național pentru candidați la alegerile prezidențiale, parlamentare sau europarlamentare.
• Validează candidatul din partea partidului pentru ocuparea funcției de prim – ministru.
• Aprobă Regulamentele de organizare şi funcționare ale tuturor organismelor şi
  ale structurilor interne ale partidului, precum şi orice alte Regulamente ale partidului, la propunerea Biroului Executiv Național, dacă Statutul nu prevede altfel.
• Aprobă Regulamentul de organizare a alegerilor interne pentru toate funcțiile eligibile din partid.
• Aprobă Regulamentul de organizare a scrutinului intern pentru desemnarea candidatului partidului  pentru funcția de Președinte al României.
• Face propuneri de modificare a statutului pe care le prezintă delegaților la Congres, cu cel puțin 30 zile înainte de data acestuia.
• Dispune sancțiuni pentru membrii care dețin, la nivel național,  funcții politice sau în conducere/arbitraj/control și adoptă orice decizie asupra unui aspect care îi va fi delegat expres de către  Biroului Executiv Național.
• Orice alte atribuții date de prezentul statut în sarcina sa.
• În cazul suspendării unui membru de partid care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control la nivel național, numește în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada suspendării.

Art. 40. Biroul executiv Național

• Biroului Executiv Național  este compus din Președintele, Vicepreședinții și Secretarul General al partidului, precum și un număr de maxim 25 de membri aleși prin Congres în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.
• Mandatul membrilor Biroului Executiv Național este de cel mult 4 ani.
• Ședințele Biroului Executiv Național sunt convocate de Președintele partidului, de cel puțin o treime din numărul membrilor Biroului Executiv Național sau de cel puțin jumătate din numărul membrilor Consiliului Politic Național.
• Alegerile pentru Biroul Executiv Național  vor avea loc pe principiul proporționalității. Candidații pot participa individual (listă cu un singur candidat) sau colectiv (vot preferențial pe liste cu mai mulți candidați). Fiecare candidat se va înscrie într-o singură listă, individuală sau colectivă. Locurile vor fi repartizate proporțional listelor, în funcție de numărul de voturi obținute de fiecare listă.
• Ședințele Biroului Executiv Național sunt legal constituite cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Executiv Național. Dacă la prima convocare nu s-a reușit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Executiv Național, se va efectua o a doua convocare la care deciziile se iau cu votul a 50% plus 1 din numărul membrilor prezenți.

Art. 41. Biroul Executiv Național are următoarele atribuții:

• Conduce partidul  în intervalul dintre Congrese și ia toate măsurile și deciziile necesare.

O competență sau atribuție din prezentul statut, nespecificată în mod expres de lege sau statut în competența altui organ de conducere la nivel național, se prezumă că este în sarcina Biroului Executiv Național.

• Convoacă Congresul şi organizează desfășurarea acestuia.
• Aprobă sau respinge cererile de înscriere în partid, în cazurile prevăzute de prezentul statut.
• Acordă/Retrage sprijinul politic pentru ca un membru al partidului ori o persoana susținută de partid să obțină o funcție publica la nivel național, altele decât cele ce privesc activitatea parlamentară.
• Dispune sancțiuni pentru membri cu funcții de conducere/arbitraj/control la nivel județean, de sector al municipiului Bucureşti sau la nivelul Organizației Diaspora sau Organizației Municipiului Bucureşti, ori funcții sau demnități publice la nivel național, județean sau al Municipiului Bucureşti.
• Propune candidații partidului pentru alegerile prezidențiale, parlamentare sau europarlamentare, nominalizările fiind înaintate Consiliului Politic Național spre aprobare.
• Prin excepție, modifică semnul permanent, semnul electoral sau sediul central al partidului.
• Inițiază sau vizează Regulamentele partidului care vor fi supuse aprobării Consiliului Politic Național.
• Gestionează resursele financiare şi materiale ale partidului  prin angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar, în baza deciziei luată în cadrul ședințelor sale.
• Propune Congresului reorganizarea partidului.
• Stabilește numărul delegaților fiecărei filiale județene la congresul partidului, respectiv ai filialelor locale de la nivelul Municipiului București, în baza următorului principiu: procentual, conform numărului de voturi obținut la ultimele alegeri de fiecare filială județeană, asigurând,  în același timp, participarea cu reprezentanți din fiecare filiala Județeană.
• Coordonează campaniile electorale ale partidului  pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare şi locale, precum şi campania de informare şi promovare a poziției partidului asupra referendumurilor.
• Poate aplica sancțiuni față de orice membru care nu deține funcții de conducere la nivel central. Pentru aceeași faptă/situație, în cazul aplicării unor sancțiuni şi de către filiala locală, se va aplica numai sancțiunea aplicată de  Biroului Executiv Național.
• Aprobă strategia de selecție, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului.
• Stabilește atribuțiile executive pe care le poate delega membrilor săi.
• Dispune înlocuirea cu supleanți a membrilor cărora le-a încetat calitatea din organele de conducere, control şi arbitraj la nivel central. Supleanții se stabilesc ca înlocuitori în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcția respectivă obținute de aceștia la ultimul Congres. Înlocuirea Președintelui se va face cu Vicepreședintele care a luat cel mai mare număr de voturi la ultimul Congres, declanșând procedura de Congres extraordinar în vederea alegerii noului Președinte.
• Soluționează contestațiile formulate față de alegerile membrilor cu funcții de conducere/ arbitraj/ control ale filialelor locale şi județene/a Municipiului Bucureşti.
• Poate decide înființarea de organizații interne la orice nivel (Tineret, Seniori, Femei etc.), care funcționează fără structuri de conducere şi care răspund în faţa Biroului Executiv Național şi ale căror sarcini şi direcții de activitatea sunt stabilite de  Biroului Executiv Național.
• Orice alte atribuții date de prezentul statut în sarcina sa.

Art.42. Președintele Partidului

• Președintele partidului este ales prin votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al membrilor, pentru un mandat de 4 ani.
• Alegerea Președintelui se face prin vot secret.
• Rezultatul votului se supune validării Congresului, pe baza raportului realizat de o comisie electorală desemnată de  Biroului Executiv Național.
• Comisia Electorală are următoarele atribuții:
  • Propune spre aprobare Biroului Executiv Național metodologia de desfășurare a campaniei electorale interne și a votului, cu respectarea unor cerințe minimale privind: dosarele de candidatură, termenul până la care pot fi înscrise candidaturile, perioada dedicată campaniei, timpul de derulare a exprimării opțiunii între candidaturile pentru funcția de Președinte al partidului și verificarea membrilor cu drept de vot. În exercitarea acestei atribuții, Comisia Electorală trebuie să respecte dreptul de informare al membrilor, propunând termene rezonabile, astfel încât candidații să-şi poată prezenta programul;
  • Validează sau invalidează candidaturile pentru funcția de Președinte al partidului;
  • Elaborează raportul privind procesul electoral și rezultatul votului, pe care îl înaintează spre validare Congresului.
• În situația în care, în urma votului membrilor partidului, niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor exprimate pentru funcția de Președinte al partidului, se desfășoară un al doilea tur de scrutin pentru exprimarea opțiunii între candidații clasați pe locurile 1 şi 2.
• Președintele partidului este membru de drept al Biroului Executiv Național.
• Președintele partidului propune un program de activitate în termen de 3 luni de la preluarea mandatului şi prezintă rapoarte bianuale Biroului Executiv Național.

Art. 43. Președintele partidului are următoarele atribuții:

• Coordonează activitatea Biroului Executiv Național.
• Convoacă şi conduce ședințele Biroului Executiv Național.
• Reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice şi cu terții.
• Convoacă Congresul partidului şi propune o ordine de zi a acestuia.
• Propune Biroului Executiv Național persoane pentru funcția de Secretar General al partidului.

Art. 44. Secretarul general al Partidului

• Secretariatul general al partidului formează structura administrativă internă care exercită actele necesare funcționării partidului sub coordonarea Secretarului General al partidului.
• Secretariatul General este format din Secretarul General şi echipa coordonată de acesta.
• Secretarul general este desemnat de către Biroului Executiv Național la propunerea Președintelui partidului. În cazul în care  Biroului Executiv Național  refuză numirea candidatului propus, președintele va propune o altă candidatură.
• Aprobarea propunerii şi demiterea Secretarului General se va face cu votul majorității calificate de 2/3 dintre membrii Biroului Executiv Național. În cazul în care la prima ședință a Biroului Executiv Național în care se supune aprobării persoana propusă ca Secretar General nu vor fi prezenți 2/3 dintre membrii Biroului Executiv Național, la a doua convocare a ședinței Biroului Executiv Național în vederea aprobării persoanei propuse ca Secretar General, propunerea se va adopta cu votul a 2/3 dintre membrii Biroului Executiv Național prezenți. Mecanismul de vot descris mai sus va fi valabil pentru fiecare propunere de Secretar General.
• Dacă 5 propuneri consecutive de Secretar General vor fi respinse de  Biroului Executiv Național, Președintele şi membrii Biroului Executiv Național vor purta discuții de mediere până la stabilirea unui consens în vederea aprobării Secretarului General.
• Secretarul General nu va ocupa nicio altă funcție în organele de conducere din cadrul partidului, precum nicio altă funcție politică aleasă sau numită.

Art. 45.  Secretarul General are următoarele atribuții:

• Coordonează activitatea organizatorică la nivel central și asigură comunicarea internă cu organizațiile locale și filialele partidului, precum şi cu instituțiile şi autoritățile publice centrale sau locale şi cu alte partide sau organizații din țară sau străinătate.
• Coordonează activitatea de organizare a evenimentelor naționale ale partidului;
• Gestionează activitatea de resurse umane.
• Conduce serviciile administrative la nivel central în vederea asigurării acestora.
• Organizează activitatea de pregătire a lucrărilor şi a documentelor necesare desfășurării Congresului, Consiliului Politic Național şi Biroului Executiv Național.
• În limitele impuse de statut şi, în subsidiar, de decizia Consiliul Politic Național şi  Biroului Executiv Național, elaborează proiectele de regulamente şi norme în vederea organizării şi funcționării interne.
• Îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin hotărârile Consiliul Politic Național, Biroului Executiv National sau care reies din prevederile prezentului Statut.
• Întocmește rapoarte curente către Președinte, lunare către  Biroului Executiv Național  şi bianuale către Consiliul Politic Național.
• Propune Biroului Executiv Național norme privind încasarea cotizației, acceptarea şi primirea donațiilor, în conformitate cu prevederile legale.
• Administrează utilizarea resurselor financiare rezultate din cotizații, donații, alocații bugetare, dobânzi şi altor surse permise de lege.
• Prezintă, periodic, informări Biroului Executiv Național şi rapoarte Consiliului Politic Național, Congresului, inclusiv cu privire la rezultatele verificărilor efectuate de Curtea de Conturi.
• Secretarul General răspunde direct faţă de Președinte şi Biroului Executiv Național.
• Secretarul General poate delega oricare dintre atribuțiile sale către personalul Secretariatului General.

Art. 46. Vicepreședinții Partidului

• Partidul PIN are un număr de 7-14 vicepreședinți.
• Vicepreședinții sunt aleși de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani.
• Vicepreședinții sunt membri de drept ai Biroului Executiv Național.
• Prim-vicepreședintele. Prin decizia Biroului Executiv Național se poate desemna, dintre vicepreședinții partidului, un Prim-vicepreședinte care va prelua atribuțiile președintelui partidului în caz de imposibilitate a acestuia de exercitare a funcției.
• În situații urgente, Prim-vicepreședintele poate exercita funcțiile președintelui partidului fără o decizie a Biroului Executiv Național cu condiția validării ulterioare a actelor astfel efectuate.

Art. 47. Vicepreședinții Partidului au următoarele atribuții:

• Îndeplinesc atribuții specifice stabilite de Congres sau de  Biroului Executiv Național.
• Pot prelua, prin mandat de la Președintele, oricare dintre atribuțiile Președintelui.

Art. 48. Comisia Națională de Etică și Arbitraj

• Comisia Națională de Etică  și Arbitraj este organul de jurisdicție internă, constituit la nivel național.
• Comisia Națională de Etică și Arbitraj este constituită dintr-un număr de membrii ce va fi stabilit prin Regulamentul de organizare și funcționare, aprobat de Biroul Executiv Național.
• Până la înființarea Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj, jurisdicția interna va fi asigurată de Biroul Executiv Național, care poate delega această responsabilitate.

Art. 49. Comisia Națională de Arbitraj are următoarele atribuții:

• Soluționează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părților şi a dreptului la apărare, diferendele între filialele partidului sau între acestea şi alte organizații interne ale partidului, sau între membrii partidului şi organizații interne ale partidului la nivel județean sau central.
• Soluționează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părților şi a dreptului la apărare, contestațiile împotriva sancțiunilor dispuse de  Biroul Executiv Național  sau de Consiliul Politic Național.
• Elaborează Regulamentul Comisiilor de Arbitraj ce va fi supus avizării Biroului Executiv Național și aprobǎrii Biroului Politic Național.
• Orice alte atribuiți date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 50. Comisia Națională de Cenzori este constituită din 3 membri şi este aleasă de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani.

Art. 51. Comisia Națională de Cenzori exercită activitatea de control financiar şi audit a partidului şi asupra gestionării patrimoniului acestuia.

Art. 52. Membrii organelor de conducere, arbitraj şi control din cadrul structurilor locale, județene sau naționale işi pierd mandatul în următoarele condiții:

• Pierderea calității de membru.
• Imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 90 de zile.
• Prin revocare de către organul care i-a numit/ales.

Art. 53. Convocarea organelor de conducere, arbitraj şi control și deciziile acestora

• Acolo unde prezentul statut nu prevede altfel, deciziile organelor de conducere, control şi arbitraj se vor lua cu majoritate simplă a membrilor participanți. Deciziile sunt obligatorii.
• Convocarea membrilor partidului  la întrunirile organelor de conducere, arbitraj şi control se realizează prin e-mail, fax, sms, sau scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau prin orice alte mijloace de comunicare electronică convenite de membrii organului respectiv, cu cel puțin 48 de ore înainte de data întrunirii.
• Votul prin mijloace electronice este permis în următoarele cazuri:
  • alegerea organelor de control şi conducere la orice nivel al partidului;
  • desemnarea candidaților partidului la orice nivel de alegeri;
  • desemnarea delegaților la orice nivel;
  • aplicarea sancțiunilor;
  • soluționarea cererilor de admitere în partid;
  • cu privire la orice aspecte în legătură cu persoane, cazuri sau situații pentru care legea sau prezentul statut nu prevăd o altă formă de vot obligatorie.

Capitolul 6. PROCEDURI PENTRU ALEGERILE ORGANELOR DE CONDUCERE ARBITRAJ ȘI CONTROL

Art. 54. Dispoziții generale

• În sensul prezentului capitol, prin funcție de conducere se înțelege oricare din următoarele funcții:  Președinții și/ sau vicepreședinții partidului, organizațiilor locale, filialelor, organizația Municipiului Bucureşti sau Organizația Diaspora, membrii structurilor interne teritoriale sau centrale.
• Prin funcție de arbitraj se înțelege funcția de membru al Comisiei de Arbitraj Locale, Județene, a Municipiului Bucureşti sau naționale.
• Prin funcție de control se înțelege funcția de Cenzor al Filialei Locale, membru al Comisiei de Cenzori a Filialei Județene, a Filialei Municipiului Bucureşti sau al Comisiei naționale de Cenzori.

Art. 55. Procedura alegerilor în structurile interne ale partidului

• Orice membru al filialei locale poate candida la orice funcție de conducere, arbitraj sau control în cadrul filialei locale.
• Un membru nu poate candida însă simultan la o funcție de conducere şi una de arbitraj, la o funcție de conducere şi una de control sau la o funcție de arbitraj şi una de control.
• Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcțiile de Președinte, Vicepreședinte sau membru al Biroului oricărei organizației teritoriale.
• Împreună cu votului asupra componenței nominale a organelor de conducere, arbitraj şi control, Adunarea Generală poate decide numărul de membri din cadrul oricărei structuri de partid pentru care nu există dispoziții exprese în prezentul Statut.
• Alegerea tuturor funcțiilor de conducere, arbitraj şi control în cadrul unei organizații se face prin votul secret al participanților la Adunarea Generală a organizației.
• În situația în care, pentru o funcție, niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea de 50% plus unu din voturile exprimate, se desfășoară un al doilea tur de vot, dintre candidații clasați pe locurile 1 şi 2 în primul tur.
• Vicepreședinții sunt aleși dintre candidații la această funcție, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute în Adunarea Generală. Se va candida simultan pentru vicepreședinți şi membri ai Biroului organizației. Vicepreședinți vor fi desemnați candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi, în ordine descrescătoare.
• Membrii Biroului organizației teritoriale sunt Președintele ales, Vicepreședinții aleși şi persoanele care au obținut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile ramase neocupate de Președinte şi Vicepreședinții aleși.
• Membrii Comisiei Locale de Arbitraj şi membri Comisiei Locale de Cenzori sunt aleși dintre candidații la aceste funcții, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.
• Supleanții acestor funcții sunt candidații care nu au obținut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la posturi, în caz de vacanță, se face conform prevederilor prezentului statut.

Art. 56. Contestațiile privind rezultatul alegerilor

• Contestațiile formulate față de alegerea membrilor funcțiilor de conducere/arbitraj/control ale oricăror organizații locale se vor adresa, spre soluționare, Comisiei de Etică și Arbitraj județene.
• Contestațiile formulate față de alegerea membrilor funcțiilor de conducere/arbitraj/control ale oricăror filiale, ale Organizației Diaspora sau Organizația Municipiului Bucureşti  se vor adresa, spre soluționare, Comisiei Naționale de Etică și Arbitraj.
• Termenul de contestație este de 15 zile de la data alegerilor.

Capitolul 7. INCOMPATIBILITĂȚI ȘI CONFLICTE DE INTERESE

Art. 57. Dispoziții generale.

• Un membru de partid nu poate deține simultan o funcție/ funcții de conducere şi o funcție/ funcții de control ori de arbitraj în partid, la orice nivel ar fi situate respectivele funcții.
• Persoanele plătite din fonduri ale partidului  sau din indemnizații ori fonduri aflate la dispoziția parlamentarilor și europarlamentarilor partidului, consilierii miniștrilor partidului, ai primarilor partidului  și ai președinților de consilii județene ai partidului sau alte persoane angajate de aceștia, precum şi persoanele angajate la grupurile parlamentare sau europarlamentare ale partidului, sunt incompatibile cu funcția de membru al organelor de conducere, arbitraj si control ale partidului, la orice nivel.
• Un membru de partid nu poate deține simultan mai mult de două funcții alese in cadrul partidului, la orice nivel.
• La data validării alegerii in funcția de membru al organelor de conducere, arbitraj si control la orice nivel, membrii care devin incompatibili în conformitate cu dispozițiile alin. (1), (2) și (3) sunt obligați sa renunțe la una din funcții în termen de 60 de zile. În caz contrar, organul de conducere executiv al oricărei structuri sesizat cu privire la existența unei stări de incompatibilitate va da o decizie prin care constată încetarea de drept a funcției deținute și aflate în incompatibilitate la nivelul respectivei structuri.
• Sesizarea organelor de conducere ale structurilor partidului, referitor la existența oricărei situații de incompatibilitate, se poate face de către orice membru al partidului, indiferent de organizația din care face parte si de deținerea unei funcții.
• Prin excepție de la orice dispoziție contrară, Biroul Executiv Național poate aproba cumul de funcții, indiferent de nivelul la care acestea se află.

Art. 58. Dacă se află într-o posibilă situație de conflict de interese, oricare membru de partid poate formula declarație de abținere la vot sau de renunțare la funcția care atrage starea de incompatibilitate.

Art. 59. Prezentul capitol se aplică şi cazurilor în care un membru de partid s-ar afla în conflict de interese/incompatibilitate între funcții deținute în partid și funcții în afara partidului pentru care, prin acte normative speciale, sunt instituite stări de incompatibilitate.

Capitolul 8. DEPUNEREA CANDIDATURILOR ȘI DESEMNAREA CANDIDAȚILOR ÎN ALEGERI

Art. 60.  Procedura depunerii candidaturilor și desemnării candidaților în alegerile locale

• Orice membru al filialei locale poate propune candidatura sa sau a altei persoane din partea partidului la alegerile locale la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, al sectoarelor Municipiului Bucureşti sau la nivelul municipiului Bucureşti.
• Adunarea Generală a Organizației locale desemnează, prin vot secret, candidatul pentru funcția de primar. În situația în care niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor, se desfășoară un al doilea tur de vot, cu alegerea dintre candidații clasați pe locurile 1 şi 2 în primul tur.
• Adunarea Generală a Organizației Locale desemnează, prin vot secret, candidații pentru funcțiile de consilieri locali, ordonând candidații în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.
• Biroul Filialei Județene validează sau invalidează, nominal, candidatul pentru funcția de primar și candidații pentru funcția de consilier local, în termen de 30 de zile de la primirea propunerilor din partea oricărei filiale locale din același județ. Invalidarea se face motivat şi în scris.
• După validare, Biroul Filialei Județene înaintează candidaturile Biroului Executiv Național. Dacă Biroul Filialei Județene nu se pronunță asupra propunerilor filialei locale în termenul prevăzut la alin. (4), acestea se consideră validate și sunt înaintate Biroului Executiv Național.
• Biroului Executiv Național  admite sau respinge, nominal, candidaturile propuse de filiala locală care au fost validate de Biroul Filialei Județene. Respingerea se face motivat și în scris.
• Dacă Biroul Filialei Județene sau  Biroului Executiv Național  invalidează / respinge candidatura pentru funcția de primar și/sau dacă lista candidaților pentru funcția de consilier local rămâne incompletă după invalidarea / respingerea mai multor candidaturi, Adunarea Generală a Filialei Locale poate propune alți candidați, iar procedura prevăzută la alin. (4) – (6) este reluată.
• Biroul Filialei Județene și  Biroului Executiv Național  pot invalida / respinge candidaturi motivat și în scris de un număr indefinit de ori, dar nu pot propune candidați.
• Lista finală a candidaților partidului la alegerile locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti, este înaintată biroului electoral de către Președintele Filialei Județene, respectiv a filialei de sector al Municipiului Bucureşti, respectiv al Organizației Diaspora, dacă norme cu forță juridică superioară nu prevăd altfel.
• În cazul în care într-o circumscripție nu există organizație locală, atribuțiile din prezentul articol sunt preluate de către filiala județeană şi organele ei. În cazul în care nu există nici filială județeană, atribuțiile sunt preluate de  Biroului Executiv Național.

Art. 61. Procedura depunerii candidaturilor si desemnării candidaților în alegerile parlamentare

• Orice membru al filialei județene, respectiv a Municipiului Bucureşti poate propune candidatura sa la alegerile parlamentare pentru un mandat de deputat sau senator în județ, respectiv în Municipiul Bucureşti.
• Adunarea Generală a Filialei Județene, respectiv a Municipiului Bucureşti, desemnează, prin vot secret, candidații pentru funcțiile de deputați şi senatori, ordonând candidații în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.
• Biroului Executiv Național  validează sau invalidează, nominal, candidații pentru funcția de deputat sau senator. Invalidarea se face motivat şi în scris.
• În situația în care, prin invalidarea de către  Biroului Executiv Național  a mai multor candidaturi la funcția de deputat sau senator, lista candidaților la funcția de deputat sau senator este incompletă, Adunarea Generală a Filialei Județene, respectiv a Municipiului Bucureşti, poate propune o completare a listei de candidați, iar procedura se reia cu alin. (3).
• Biroului Executiv Național  poate invalida candidaturi de un număr indefinit de ori, dar nu poate propune candidați.
• Lista finală a candidaților la alegerile parlamentare este înaintată biroului electoral de către  Președintele Filialei Județene, respectiv a Municipiului Bucureşti, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 62. Procedura depunerii candidaturilor și desemnării candidaților pentru alegerile europarlamentare

• Orice membru de partid poate propune candidatura sa la alegerile pentru funcții în cadrul Parlamentului European.
• Candidații la alegerile europarlamentare vor fi supuși validării de către  Biroul Executiv Național.
• Biroului Executiv Național  validează, prin vot secret, lista candidaților la alegerile pentru funcțiile de membri ai Parlamentului European, ordonând candidații în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.
• Lista candidaților la alegerile pentru funcțiile de membri ai Parlamentului European este înaintată biroului electoral de către Președintele partidului, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 63. Procedura depunerii candidaturii si desemnarea candidatului la alegerile prezidențiale

• Orice membru poate propune candidatura sa la alegerile prezidențiale.
• Biroul Executiv Național desemnează, prin vot secret, candidatul partidului la alegerile prezidențiale. În situația în care niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor, se desfășoară un al doilea tur de vot, dintre candidații clasați pe locurile 1 şi 2 în primul tur.
• Candidatura din partea partidului la alegerile prezidențiale este înaintată biroului electoral de către Președintele partidului, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 64. Candidatul care consideră că, în mod abuziv, i-a fost invalidată candidatura, în baza motivației scrise de invalidare, poate face contestație la Consiliul Politic Național pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale. Consiliul Politic Național  va decide în termen suficient care să permită eventuala candidatură. Decizia Consiliul Național este definitivă.

Art. 65. Membrii organelor naționale de conducere ale partidului sunt obligați să depună Declarații de Avere şi Declarații de Interese conform modelului stabilit de lege. Declarațiile se vor publica pe site-ul web al partidului, cu anonimizarea informațiilor confidențiale, conform uzanțelor publice în materia declarațiilor de avere/interese. Anonimizarea nu va putea privi veniturile şi datoriile membrilor organelor de conducere sau alte informații similare.

Capitolul 9. ALTE ORGANIZAȚII INTERNE

Art. 66. Organizații interne pe domenii sociale, de interes sau de activitate

• In cadrul partidului vor putea fi înființate, prin decizia Biroului Executiv Național, organizații pe domenii sociale, de activitate sau interes precum:
  • Organizația de femei;
  • Organizația de seniori;
  • Organizația de tineret;
  • Organizația oamenilor de afaceri;
  • Alte organizații culturale sau de interes pe diferite domenii sociale sau de interes;
• Organizațiile interne vor fi conduse de coordonatori și se vor înființa și funcționa în baza regulamentelor de organizare și funcționare aprobate de Consiliul Politic Național, conform procedurii prevăzute în prezentul statut.

Capitolul 10. PATRIMONIUL ȘI SURSELE DE FINANȚARE ALE PARTIDULUI

Art. 67. Partidul poate deține, în condițiile legii, bunuri mobile şi imobile ce sunt necesare realizării activității sale politice.

Art. 68. Sursele de finanțare ale partidului sunt:

• Patrimoniul la înființare in cuantum de 350 lei.
• Cotizații ale membrilor.
• Donații, legate şi alte liberalități.
• Venituri din activități proprii.
• Subvenții de la bugetul de stat acordate în condițiile legii.
• Împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice.
• Alte surse, potrivit legii.

Art. 69.  Membrii partidului vor plăti o cotizație lunară către organizațiile teritoriale locale din care fac parte, cuantumul și distribuirea acestora fiind stabilite prin decizia Biroului Executiv National. Până la înființarea organizațiilor teritoriale locale, veniturile partidului se colectează de către organizațiile ierarhic superioare existente.

Art. 70. Organizațiile locale, filialele județene și de sector ale Municipiului Bucureşti, Organizația municipiului București și Organizația Diaspora pot avea activitate financiară proprie şi își pot gestiona  patrimoniul propriu cu respectarea legii si a prezentului statut.

Art. 71. Trezorierul

• Prin decizia Consiliului Național se vor putea desemna trezorieri la nivel de partid sau de organizații teritoriale, pentru un mandat de maxim 4 ani.
• Trezorierul are următoarele atribuții:
  • asigurǎ fondurile necesare funcționării partidului, în conformitate cu legea şi statutul partidului;
  • derulează acțiuni de atragere de finanțare, cotizații, sponsorizări sau alte activități permise de lege;
  • participă și promovează politici financiare în interiorul partidului;
  • propune modele de bune practici în administrarea financiară la nivel central și local;
  • propune distribuirea de resurse financiare, mobile sau imobile, către organizațiile partidului la nivel central şi local, supunând propunerile spre aprobare Biroului Executiv Național;
  • coordonează activitatea trezorierilor din teritoriu.

Capitolul 11. PARTICIPAREA LA ALIANȚE ȘI ALTE FORME DE ASOCIERE

Art. 72. Alianțele și coalițiile politice

• Partidul se poate asocia cu alte partide, pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianță politică sau coaliție.
• În protocolul de asociere într-o alianță politică va trebui să se menționeze denumirea integrală și denumirea prescurtată a alianței politice, precum și ale partidelor politice componente, semnul permanent al alianței, obiectivele alianței, modul de organizare și factorii de decizie.
• Semnul permanent al alianței politice va putea fi unul propriu sau va putea fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

Art. 73. Asocierea cu formațiuni nepolitice

• Partidul va putea realiza și alte forme de asociere cu formațiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.
• În protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor menționa denumirea, semnul permanent (dacă va fi cazul), organizațiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare și factorii de decizie, urmând a fi depus la Tribunalul București, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

Art. 74. Prin participare la alianțe politice sau altor forme de asociere partidul își păstrează personalitatea juridică și patrimoniul propriu.

Capitolul 12. REORGANIZAREA ȘI ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII PARTIDULUI

Art. 75. Reorganizarea Partidului poate fi făcută în condițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Art. 76. Partidul își poate înceta activitatea în următoarele cazuri:

• Dizolvare dispusă prin hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională.
• Dizolvare dispusă prin hotărâre pronunțată de Tribunalul Bucureşti.
• Autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut.
• Reorganizare hotărâtă de organele competente prevăzute în statut.

Capitolul 13. REPREZENTAREA PUBLICĂ A PARTIDULUI

Art. 77. Partidul este reprezentat în fața oricăror instituții, agenții, instanțe sau mediilor de informare prin Președinte și persoanele desemnate în acest sens.

Art. 78. Președintele partidului poate desemna, prin decizie, un purtător de cuvânt al partidului.

Art. 79. Purtătorul de cuvânt reprezintă partidul în relația cu televiziunile, publicațiile, mass-media, publicații online precum și cu orice alte forme de comunicare publicǎ.

Art. 80. Purtătorul de cuvânt are următoarele atribuții:

1. Prezintă direct sau emite comunicate de presa referitor la activitatea partidului;
2. Stabilește strategia de comunicare pe canalele de media și internet;
3. Susține structurile centrale și locale în formularea de diferite documente;
4. Contribuie la strategia de comunicare a partidului, împreună cu celelalte persoane din conducerea Partidului, la nivel central și local;
5. Apără și promovează interesele Partidului prin intermediul tuturor canalelor de comunicare;
6. Identifică și propune modalitățile de comunicare, precum și platformele pe care aceste campanii să se desfășoare.

Capitolul 14. CONDUCEREA INTERIMARǍ

Art. 81. Până la organizarea de alegeri interne, conform prezentului Statut, conducere interimară a partidului va fi exercitată de:

• Președinte Bucur Constantin-Jenicǎ;
• Birou Executiv Național format din:
  • Președinte: Bucur Constantin-Jenicǎ;
  • Vicepreședinte: Rǎdulescu Alexandru
  • Vicepreședinte : David Victor;
  • Vicepreședinte: Stanciu Florian;
  • Trezorier: Anton Gheorghe.
• Președintele interimar al Partidului asigurǎ reprezentarea partidului în fațǎ oricǎror instanțe de judecatǎ, instituții, bǎnci sau agenții în vederea înființǎrii și înregistrǎrii partidului în Registrul Partidelor Politice, cu puteri depline și putând delega atribuțiile, numi mandatari sau reprezentanți.
• Deciziile președintelui interimar au putere deplinǎ și produc efecte juridice, putând fi contestate pe procedura comuna prevăzută in Statut.
• Membri care exercită funcții interimare asigurǎ înființarea, organizarea și funcționarea deplinǎ a partidului.
• Până la validarea de alegeri statutare, membrii interimari exercită toate prerogativele organelor interne ale partidului, conform prezentului Statut.

Prezentul statut se completează de drept cu prevederile Legii partidelor politice nr. 14/2003 și legislația în vigoare relevantă.